O confesiune către colegi
Am scris recent despre dreptul clientului de a ne refuza dacă nu simte acea „rezonanță”.
Dar astăzi vreau să vorbesc despre celălalt adevăr.
Cel despre care vorbim doar în șoaptă, la cafea sau poate niciodată: presiunea facturilor.
Să fim onești. Există un moment în cariera oricărui terapeut (și uneori, acel moment durează ani) când un loc liber în agendă nu arată a „spațiu de respirat”. Arată a minus în buget. Arată a chirie neplătită, a taxe la stat, a rate la bancă etc.
Și atunci apare ispita.
Vine un client cu care simți somatic, din prima clipă, că nu rezonezi. Că ritmul vostru este disonant. Că problematica lui cere o competență pe care tu nu o stăpânești sau o energie pe care nu o ai de dat acum.
Corpul tău spune: „Nu ești omul potrivit pentru el.”
Dar frica de supraviețuire spune: „Nu îți permiți să refuzi. Ai nevoie de acest venit.”
Și îl luăm. Îl luăm din frică, nu din vocație.
Azi, vreau să ofer o alta perspectiva pe care aș fi vrut să o primesc și eu la început:
Ai voie să spui NU, chiar și atunci când ai nevoie de bani.
De ce? Pentru că terapia făcută din „scarcity mindset” este o formă subtilă de abuz de putere.
Dacă păstrez un client doar pentru că îmi plătește factura, transform relația terapeutică într-o tranzacție seacă. Eu nu mai sunt acolo pentru binele lui, ci pentru siguranta mea. Iar clientul, la un nivel inconștient, va simți asta. Va simți efortul meu, rezistența mea, lipsa de fluiditate.
A redirecționa un client NU este un eșec profesional. Și nici nu este un act de suicid financiar.
Este un act de Integritate.
Am învățat pe propria piele (și credeți-ma, a durat ceva):
Atunci când eliberezi un loc ocupat de un „Nu” (un client cu care te chinui), creezi vidul necesar pentru a intra un „Da” (un client cu care poți face magie).
Energia pe care o consumi trăgând de o relație nepotrivită te costă mai mult decât onorariul pe care îl încasezi. Te costă burnout. Te costă pasiune.
Așa că, dragă coleg, dacă astăzi te uiți în agendă și simți o greutate în piept înainte de o ședință… ascult-o.
Ai încredere că ești suficient de bun/a încât să atragi oamenii pe care chiar îi poți ajuta.
Facturile se vor plăti. Dar liniștea că îți faci meseria curat nu are preț.
Ai dreptul să îți protejezi practica.
Ai dreptul să îți protejezi bucuria de a munci.
Și da, ai dreptul să crezi că universul (sau piața) îți va trimite clienții potriviți atunci când faci loc pentru ei.
Eliberează locul. Ai încredere în proces.
Cu solidaritate,
Dr. Loredana Mosteanu
#EticaTerapeutica#ViataDePsiholog#Integritate#CurajulDeARefuza#Realitate
